Începe postul Paștelui 2026. Câte dezlegări la pește vor fi în cele 48 de zile de post

Postul Paștelui 2026, care este cel mai lung și mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe, începe mâine, pe 23 februarie, și se va încheia pe 11 aprilie, cu o zi înainte ca ortodocșii să sărbătoarească Învierea Domnului.

Postul este abținerea de la mâncare și băutură, nu simpla înlocuire de alimente, cu intenția de a înfrâna firea, de a crea senzația de foame. Și aceasta nu pentru că anumite alimente ar fi necurate, deoarece nimic din creație nu poate fi respins ca necurat (II Tim. 4, 4), ci pentru că abținerea este un semn al libertății și al biruinței voinței, notează Agerpres.

Postul Paștelui 2026 începe pe 23 februarie la ortodocși

În 2026, Paștele ortodox va fi în data de 12 aprilie, scrie Basilica. Paștele catolic va fi sărbătorit cu o săptămână înainte, pe 5 aprilie, în ziua Floriilor la ortodocși.

Potrivit Basilica, postul Paștelui este cel mai lung și mai aspru dintre posturi pentru că îi pregătește pe creștini pentru această importantă sărbătoare, Învierea Domnului.

Sunt în total șapte săptămâni, amintind de perioada de post pe care a ținut-o Mântuitorul Iisus Hristos imediat după Botezul în Iordan.

Postul durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, însumând 48 de zile, potrivit Alba24.

În cazul credincioșilor catolici, Postul Paștelui a început miercuri, 18 februarie 2026, ziua Miercurii Cenușii, și se încheie în seara zilei de 4 aprilie 2026, înainte de Paștele catolic, celebrat duminică, 5 aprilie 2026.

După disciplina ortodoxă, se lasă sec în seara Duminicii Izgonirii lui Adam din rai și se postește până în seara sâmbetei din Săptămâna Patimilor, inclusiv. Ultima dintre aceste șapte săptămâni de post, adică săptămâna dintre Florii și Paști, pe care o numim a Sfintelor Patimi, nu este socotită însă în Postul Păresimilor, ci este considerată aparte, sub denumirea de Săptămâna Paștilor.

Duminica ce precede începutul Postului Sfintelor Paști se numește și Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, potrivit Creștin Ortodox.

Ziua din Postul Paștelui în care nu ai voie să speli sau să coși. Tradiția care încă se respectă în multe case

Cea mai cunoscută zi în care nu este bine să speli sau să coși este Vinerea Mare, ultima vineri din Postul Paștelui. Este ziua în care, potrivit tradiției creștine, Iisus Hristos a fost răstignit. În mentalitatea populară, aceasta este o zi a durerii și a reculegerii, nu a activităților casnice.

Bătrânii spuneau că în Vinerea Mare nu se spală haine, nu se coase și nu se face curățenie. Se considera că apa folosită pentru spălat „se tulbură” și că lucrul făcut în această zi nu aduce spor.

Cum se postește

Conform tradiției actuale a Bisericii, în cursul Postului Mare se postește astfel:

În prima săptămână, în primele două zile – luni și marți – se recomandă, pentru cei ce pot să țină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puțină pâine și bea apă;

La fel în Săptămâna Patimilor în primele trei zile – luni, marți și miercuri – și ultimele două zile – vineri și sâmbătă, miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după săvârșirea Liturghiei Darurilor înainte sfințite, când se mănâncă pâine și legume fierte fără untdelemn;

În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta și duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn și puțin vin;

La praznicul Bunei Vestiri și în Duminica Floriilor se dezleagă la pește.

Deoarece data Paștelui va fi mai devreme, Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel va fi și el mai lung, având 21 de zile, potrivit Basilica.