În contextul răboiului dintre Rusia și Ucraina, Guvernul României a emis un document în care este prezentată pregătirea, planificarea și intervenția în caz de accident nuclear sau urgență radiologică. Un mod de autoprotejare împotriva iodului radioactiv este de a lua pastila de iodură de potasiu (KI). Află, în continuare, măsurile care îți pot salva viața în caz de o nenorocire.
1. GENERALITĂŢI
Din punct de vedere al urgenţelor nucleare acestea pot fi clasificate în următoarele categorii:
– evenimente minore: ex. accidente industriale, medicale, rutiere şi incendii în care sunt implicate surse radioactive, pierderea de surse sau trafic illicit cu surse de radiaţii;
– accidente la instalaţii situate în afara graniţelor dar cu efect transfrontier sau instalaţii aflate pe teritoriul ţării;
– căderi de sateliţi cu alimentare nucleară;
– accidente în care sunt implicate arme nucleare sau atacuri cu arme nucleare;
– atacuri teroriste sau ameninţări privind utilizarea dispozitivelor explosive cu conţinut de material nuclear sau radioactiv.
2. PROTECŢIA ŞI PROCEDURI COMPORTAMENTALE
În funcţie de tipul stării de urgenţă (urgenţă în exteriorul amplasamentului sau urgenţă generală) autorităţile locale vor activa planul de intervenţie în caz de accident nuclear. Măsurile de protecţie care se întreprind în asemenea situaţii sunt:
– adăpostirea;
– evacuarea;
– administrarea de iodură de potasiu.
I. Adăpostirea
a. Populaţiei
– Nu încercaţi să mergeţi la şcoală pentru a vă lua copiii. Personalul autorizat va avea grijă de ei;
– Nu folosiţi telefonul dacă nu este absolut necesar. Lăsaţi liniile libere pentru utilizarea acestora de către autorităţi;
– Rămâneţi în casă sau la subsol (pivniţă) până la primirea altor instrucţiuni. Dacă trebuie să ieşiţi din casă datorită unor motive bine întemeiate, purtaţi un echipament de protecţie de tipul: salopetă, căciulă, mănuşi şi bocanci sau cizme;
– Reveniţi cât mai repede posibil, spălaţi-vă imediat folosind o sursă de apă curentă (duş), iar echipamentul de protecţie dezbrăcaţi-l înainte de intrarea în casă (pivniţă), împachetaţi-l şi închideţi-l în saci de plastic;
– Se interzice consumul legumelor din grădinile afectate, a laptelui produs în aceastã zonă sau al oricăror alimente, care au fost expuse sau neîmpachetate pe durata stării de urgenţă;
Dacă alarma de urgenţă nucleară v-a surprins în exterior, odatã ajunşi la adăpost, scoateţi-vă hainele şi închideţi-le în saci de plastic. Curăţaţi-vă părul şi corpul prin spălare, utilizând sursa de apă curentă.
Sunteţi rugaţi să:
– rămâneţi calmi;
– adăpostiţi membrii familiei dumneavoastră;
– adăpostiţi animalele;
– închideţi ferestrele şi uşile, încercând ermetizarea acestora cu materiale din casă (bandã adezivã, bandã izolare, cârpe etc.);
– comutaþi televizoarele sau aparatele de radio pe posturile desemnate sã transmită informaţii urgente şi ascultaţi instrucţiunile transmise;
– închideţi aragazul şi maşina de gătit sau stingeţi focul din sobã, dacă este cazul;
– închideţi gurile de aerisire, instalaþiile de ventilaţie sau de climatizare;
– protejaţi, pe cât este posibil, hrana şi apa din exteriorul locuinţelor prin acoperirea cu o prelată, folie de plastic etc.
b. Animalelor
– asiguraţi locurile care pot prezenta un adăpost şi adăpostiţi toate animalele
– aflate în locuri deschise (vitele de la păşune, găinile din curte etc.);
– asiguraţi hrana şi apa pentru aceste animale din surse care au fost protejate;
– reduceţi cât mai mult posibil aerisirea adăpostului de animale;
II. Evacuarea
– Există posibilitatea ca să primiţi mesaje să evacuaţi zona în care vă găsiţi. Toate informaţiile necesare pentru evacuare vor fi transmise la radio şi TV sau vor fi anunţate prin sistemul de amplificare al maşinilor de Poliţie şi ale structurilor Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă;
– Părăsiţi locuinţele sau locurile de muncă şi deplasaţi-vă la locul de îmbarcare. Veţi avea timp mai mult decât suficient pentru a vă împacheta articolele importante, să închideţi aparatele electrice, să vă ocupaşi de animale, să închideţi locuinţa şi să părăsiţi zona. Dacă vi se comunică să evacuaţi zona, aveţi grijă să împachetaţi următoarele:
– articole de toaletă şi două rânduri de haine;
– medicamente prescrise şi alte medicamente necesare;
– acte de identitate, bani, carnete CEC, permisul de conducere etc.
Evacuarea se poate face:
1. cu automobilul personal, urmând următoarele reguli:
– urmaţi ruta cea mai cunoscută sau pe cea anunţată pe radio, spre unul din principalele Centre de Primire;
– de-a lungul traseului, echipajele de poliţie vă vor da instrucţiuni.
2. cu autobuze special desemnate:
– acestea se vor afla la puncte de îmbarcare anunţate prin megafoanele Poliţiei, ale Protecţiei Civile sau prin comunicate Radio-TV locurile unde se poate face evacuarea sunt:
– la prieteni sau rude. Dacă puteţi, deplasaţi-vă la prieteni sau membri ai familiei, care se află în afara zonei afectate;
– la Centrele de Primire. Centrele de Primire sunt special amenajate pentru a vă asigura hrana, adăpostul şi asistenţa medicală.
Pe perioada absenţei dumneavoastră, Poliţia vă va asigura securitatea locuinţei. În caz de urgenţă, controlul strict al circulaţiei este esenţial pentru o evacuare rapidă şi pentru asigurarea pazei locuinţei părăsite. Nimeni nu va fi împiedicat să intre în zona de restricţie dacă doreşte să-şi întâlnească familia. În caz de urgenţă, reunirea familiei este prioritară.
Oamenii bătrâni, cei care sunt bolnavi şi cei inapţi fizic pot avea nevoie de ajutor în cazul evacuării. Dacă sunteţi în aceastã situaţie, agăţaţi la fereastră o bucată de pânză albă (cearşaf, cămaşă, prosop), care să fie vizibilă din stradă. Astfel, vecinii vor cunoaşte situaţia dumneavoastră şi vor anunţa responsabilii cu evacuarea zonei respective. Echipajele de Poliţie şi Protecţie Civilă vă vor acorda ajutorul la vederea acestui semn.
III. Administrarea de iodură de potasiu
Un mod de autoprotejare împotriva iodului radioactiv este de a lua pastila de iodură de potasiu (KI). Pastila de KI este mult mai eficientă dacã este luată înaintea expunerii la iod radioactiv. În acest caz, pastila de KI poate asigura o reducere a dozei încasate cu 98%. Dacă este luată la 4 ore după expunerea la iod radioactiv, pastila vă asigură o reducere a dozei încasate cu 50%.
Administrarea de pastile KI trebuie făcută în cazul unei urgenţe. Astfel de pastile vor fi disponibile şi la Centrul de Primire pentru a fi distribuite. Şcolile din localităţile din vecinătatea centralei nucleare vor avea cantităţi suficiente de pastile pentru copii. Personalul şcolilor va administra aceste pastile copiilor, atunci când va fi necesar. Pentru personalul care se găseşte în tranzit, acesta poate primi pastilele de la Centrul de Primire.
Mijloace improvizate de protecţie pentru populaţie
Construirea unor mijloace simple utilizate pentru ieşirea din atmosfera contaminată:
1. Filtru cu cărbune
Dintr-un bidon de plastic cu volumul de 1 litru (spre exemplu cele folosite pentru sucurile din comerţ) prin introducerea de rondele de hârtie de filtru sau sugativă, rondele de pânză şi tifon, precum şi mangal mărunţit, în straturi succesive, se poate realiza un filtru cu rezultate foarte bune pentru protecţia respiratorie. Pentru utilizare, respiraţia se face numai pe gură, prin intermediul acestui dispozitiv.
2. Masca tip glugă
Gluga se confecţionează din pânză groasă, cu vizorul din folie de polietilenã cusut peste golul practicat în pânză, în dreptul ochilor. În dreptul nasului şi al gurii se face un buzunar, căruia, la partea superioară i se aplică o bucată de sârmă sau o bentişă de tablă, cu care masca se va fixa pe nas după aplicarea pe faţă.
Filtrul se realizează din 2-4 bucăţi de postav şi vată, cu grosimea de cca. 2 cm., care se coase în cruce şi diagonale, peste care se toarnă, funcţie de gazul toxic pentru care se face protecţia, una dintre soluţiile de mai jos. Dupã umezire, filtrul se introduce în buzunarul practicat în mască.
Soluţii pentru stropit filtrul:
– împotriva bioxidului de sulf: 50 g bicarbonat de sodiu în 100 ml. apă;
– împotriva clorului: 50 g tiosulfat de sodiu în 100 ml. apă;
– împotriva acidului cianhidric: 10 g sulfat de cupru (piatră vânătă) la 100 ml. apă;
– împotriva hidrogenului sulfurat: 2 g cloramină la 100 ml apă;
– împotriva amoniacului : 50 g acid tartric (sare de lămâie) la 100 ml apă.
Acidul tartric se poate înlocui cu zeama stoarsă de la 2-3 lămâi.
3. Mijloace improvizate din materiale aflate la îndemână pentru protecţia căilor respiratorii
– dintr-un prosop înfăşurat pe lungime în interiorul căruia se introduce vată, se umezeşte şi se leagă la ceafă, peste gură şi nas;
– din feşe de tifon sau pânză suprapuse, între care se introduce vată sau tifon din abundenţă, se umezesc, se aplică peste nas şi gură şi se leagă la ceafă.
pentru protecţia ochilor
– ochelari de protecţie sau de vedere (în cazul celor ce folosesc usual ochelarii de vedere) pe ramele cărora se pune un brâu de vată .
pentru protecţia pielii
– din pelerine de ploaie sau de pescar, din material de fâş sau plastic, din haine de piele sau pânză ţesută foarte des, din folii de polietilenă (folosite pentru ambalarea diverselor obiecte sau la solaria;
– hainele se vor încheia pânã sub gât, se vor lega (strânge) cu sfoară sau elastic la manşete şi mâneci;
– eşarfe, căciuli, şepci, prosoape peste care se pun folii sau pungi de plastic (dacă sunt disponibile).
pentru protecţia picioarelor
– cizme de cauciuc, cizme şold (de pescar), cizmuliţe, galoşi, şoşoni, bocanci de schi sau de iarnã, cizme şi ghete de piele sau de înlocuitori;
– peste încălţămintea care nu este din cauciuc se trag pungi de plastic sau se înfãşoară în folie de polietilenă.
pentru protecţia mâinilor şi palmelor
– mănuşi din cauciuc, menajere, de vopsit sau de piele.
De reţinut! Aceste mijloace nu oferă protecţie dacă se stă în atmosferă contaminată mai mult de 3 – 7 minute. De aceea, cea mai bună metodă de protecţie este părăsirea zonei contaminate. Mijloacele prezentate mai sus se pot folosi şi în cazul contaminării radioactive.
Be First to Comment