Ce se va întâmpla cu alegerile de duminică, după desecretizarea documentelor. Va mai candida Călin Georgescu?

Ce se va întâmpla cu participarea lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale, după desecretizarea documentelor prezentate în CSAT?

După desecretizarea documentelor prezentate de servicii în ședința CSAT din 28 noiembrie apare întrebarea dacă independentul Călin Georgescu va mai putea candida la alegerile prezidențiale de duminică?

Desecretizarea documentelor și alegerile prezidențiale. Mai poate candida Călin Georgescu?

Având în vedere că primul tur de scrutin a fost validat de Curtea Constituțională (CCR), eliminarea sa din competiția electorală cu trei zile înainte este aproape imposibilă.

Însă, dacă acesta va fi ales președintele României, CCR ar putea să-i invalideze mandatul, conform surselor politice citate de Observator. În acest sens, președintele Klaus Iohannis sau contracandidatul său, Elena Lasconi, pot face sesizare la CCR.

„Ce să-i mai facă acum CCR (n.red. lui Călin Georgescu). Dacă va câştiga duminică, BEC-ul va trimite dosarul la CCR, iar Curtea va trebui să decidă validarea sau invalidarea rezultatului.

Oricum, dacă nu va fi validat turul 2, se vor organiza alte alegeri. Nu rămâne România fără preşedinte. Oricum, CCR nu va lua o decizie până duminică”, a transmis Augustin Zegrean, fost judecător CCR, pentru sursa citată.

Totodată, Parchetul General analizează dacă există probe pentru a declanșa o anchetă penală în acest caz. Ne așteptăm, astfel, ca Parchetul să stabilească dacă există infracțiuni față de care se vor face cercetări.

România, ținta a 85.000 de atacuri cibernetice din 33 de ţări

Amintim că în urma declasificării actelor s-a aflat că, în ziua alegerilor prezidențiale, România a fost ținta a 85.000 de atacuri cibernetice din 33 de ţări. Din date mai reiese că activitatea conturilor care l-au promovat pe Călin Georgescu pe rețeaua TikTok ar fi fost „coordonată de un actor statal”.

Mai mult, un adept al extremismului de dreapta s-a implicat în „promovarea și cumpărarea de voturi” pentru candidat. Potrivit SIE, România a fost ținta unor atacuri cibernetice ruse și scurgeri de informații.

Moscova a intervenit prin acțiuni ostile, atât în România cât și în alte state de pe Flancul Estic al NATO, pentru a influența „mood-ul și agenda în societatea românească în context electoral”. Kremlinul s-ar fi folosit de propagandă, dezinformare și a sprijinit candidați eurosceptici.