Cum se deschide succesiunea la Primărie și ce acte sunt necesare pentru a obţine averea

Succesiunea este procedura prin care bunurile unei persoane decedate trec legal la moștenitori. Primul pas, deseori ignorat, este la Primărie, nu la notar. Mai exact, demersul pornește obligatoriu la Primărie — nu direct la notar — pentru verificări și emiterea documentelor administrative fără de care notarul nu poate finaliza dezbaterea moștenirii.

Rolul Primăriei și pașii inițiali

Primăria confirmă datele esențiale despre defunct și moștenitori și pune la dispoziție actele premergătoare etapei notariale. În practică, instituția: verifică ultimul domiciliu al persoanei decedate, aliniază evidențele fiscale locale și atestă situația bunurilor ce apar în registrele sale (de exemplu, imobile sau terenuri înscrise la rolul fiscal). Aceste verificări sunt cadrul administrativ care permite notarului să stabilească legal cine moștenește și în ce cote.

După înregistrarea decesului la Starea Civilă și eliberarea documentelor de bază, solicitantul depune cereri la ghișeele primăriei (de regulă, Registratură și Direcția de taxe și impozite locale). În funcție de localitate, pot fi cerute și adeverințe specifice care confirmă că impozitele sunt la zi ori că nu există datorii față de bugetul local.

Notarul va putea emite certificatul de moștenitor doar după depunerea actelor administrative furnizate de Primărie.

Important: denumirea exactă a documentelor și fluxul intern pot diferi între UAT-uri; întrebați la ghișeu care este lista locală și ordinea depunerii.

Documentele necesare și termene orientative

La nivel practic, pentru a deschide succesiunea la Primărie sunt solicitate, de regulă, următoarele categorii de acte, prezentate în original și copii:

1) Documente de stare civilă: certificatul de deces (eliberat de Starea Civilă), actul de identitate al solicitantului, precum și, după caz, certificate de naștere/căsătorie ale moștenitorilor care dovedesc legătura de rudenie. Acestea sprijină identificarea persoanelor îndreptățite la moștenire.

2) Acte despre bunuri: titluri de proprietate, contracte de vânzare-cumpărare, procese-verbale de punere în posesie, autorizații sau procese-verbale relevante pentru bunuri mobile ori imobile. Pentru imobile, primăria poate verifica înscrierea la rolul fiscal și poate elibera documente privind situația acestora în evidențele locale.

3) Atestări fiscale locale: în multe localități se eliberează un certificat/adeverință care arată starea obligațiilor către bugetul local pentru bunurile ce apar în evidențele primăriei. Acest act este adesea cerut ulterior și la notar.

4) Cereri tip și chitanțe de plată: primăria pune la dispoziție formularele standard; pot exista taxe pentru eliberarea unor adeverințe sau pentru verificări. Termenele și cuantumul taxelor pot varia în funcție de localitate și încărcarea serviciilor.

Durată: după depunerea dosarului complet, eliberarea adeverințelor și a atestărilor se face de obicei în câteva zile lucrătoare. Dacă lipsesc acte sau sunt necesare clarificări (de exemplu, diferențe între evidențele fiscale și documentele prezentate), timpul se poate prelungi până la corectarea informațiilor.

După Primărie, moștenitorii se adresează notarului public, unde se desfășoară dezbaterea succesiunii: se stabilesc calitatea de moștenitor, cotele și masa succesorală, apoi se emite certificatul de moștenitor. Notarul va cere, pe lângă actele obținute de la Primărie, și alte documente specifice dosarului (de pildă, acte de proprietate, eventuale extrase recente pentru imobile), pentru a finaliza procedura.

Un detaliu util în practică: dacă defunctul a avut bunuri în mai multe localități, începeți demersul la Primăria ultimului domiciliu și solicitați îndrumare pentru documentele fiscale necesare din celelalte UAT-uri. Astfel, când ajungeți la notar, dosarul va conține atât adeverințele locale, cât și dovezile drepturilor asupra bunurilor, iar procedura va curge mai rapid.