Judecătorii CCR care au respins legea pensiilor speciale au pensii cuprinse între 30.000 și aproape 70.000 de lei pe lună

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, luni, 20 octombrie, cu un scor de 5 la 4, să declare neconstituțională legea Guvernului Bolojan care prevedea reducerea pensiilor speciale ale magistraților cu 25% și creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani.

Votul care menține privilegiile magistraților

Decizia vine după două amânări, iar balanța a fost înclinată de Mihai Busuioc, judecător propus de PSD, care a votat împotriva legii.

Potrivit datelor publice, patru dintre cei cinci judecători care au respins tăierea pensiilor speciale beneficiază ei înșiși de pensii speciale, cu sume cuprinse între 30.000 și aproape 70.000 de lei net pe lună, conform Newsweek.

Cei cinci judecători care au votat împotriva tăierii pensiilor speciale sunt: Cristian Deliorga, propus de PSD, Bogdan Licu, propus de PSD, Gheorghe Stan, propus de PSD, Mihaela Ciochină, propusă de PNL + Cotroceni, Mihai Busuioc, propus de PSD.

Patru dintre ei încasează pensii între 30.000 de lei și 70.000 de lei, conform sursei citate:

Patru dintre ei încasează pensii între 30.000 de lei și 70.000 de lei, conform sursei citate:

Cristian Deliorga – a încasat pensii de 835.000 lei într-un an, adică 68.750 lei lunar net, dar și salarii de 507.000 de lei, adică 42.250 lei pe lună net.

Bogdan Licu – pensii de 383.000 lei pe an, adică 32.050 lei lunar net și salarii de salarii de 405.000 de lei, adică 33.750 lei pe lună net.

Gheorghe Stan – pensie specială de 30.000 lei lunar net, și un salariu de 538.166 de lei, adică 45.000 lei pe lună net.

Mihaela Ciochină – pensii de 600.000 lei pe an, adică 50.000 lei lunar net, dar și salarii de 413.000 de lei, adică 34.400 lei pe lună net.

În schimb, Simina Tănăsescu, Laura Scântei, Dacian Dragoș și Csaba Asztalos au votat pentru legea care prevede reducerea pensiilor speciale.

Decizia CCR și argumentele juridice invocate CCR a transmis un comunicat în care motivează decizia prin lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). În esență, Curtea a spus că legea a fost respinsă pentru „lipsa avizului CSM coroborată cu neașteptarea curgerii întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia încalcă art. 1 alin. (3) și (5) raportat la art. 133 alin. (1) și art. 134 alin. (4) din Constituție”. Astfel, Curtea a admis sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și a declarat legea neconstituțională, blocând una dintre cele mai importante reforme promise de Guvern.