Tot mai multe voci din Republica Moldova, dar și din România, vorbesc despre o posibilă unire între cele două țări. Nu ar fi doar remedierea unei nedreptăți istorice, ci și o soluție pentru a grăbi integrarea Moldovei în UE și NATO și a o păzi de amenințarea Rusiei. Chiar și premierul desemnat de la București, Eugen Tomac, este unul dintre adepții proiectului de unire. „Am intrat în politică pentru că am acest crez”, spune Tomac.
Maia Sandu, președinta pro-europeană a Republicii Moldova, s-a exprimat în mai multe rânduri în mod favorabil cu privire la o viitoare unificare a țării pe care o conduce cu România, însă cu o serie de nuanțe foarte importante. „Aș vota pentru unificarea cu România dacă s-ar organiza un referendum”, a declarat președinta de la Chișinău în urmă cu patru luni, în cadrul unui interviu acordat în presa britanică.
„Au existat discuții privind reunificarea cu România. Pentru că Moldova făcea parte din România înainte. Dar nu știm câți oameni ar susține acest lucru pentru că nu am avut un referendum”, le-a spus ea jurnaliștilor de la podcastul „The Rest is Politics”.
Maia Sandu vrea „unirea” cu România sub umbrela UE
Maia Sandu a explicat, însă, că ținta oficială a Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană, acolo unde nu vor mai exista granițe cu România, iar ambele țări vor fi „state europene” înfrățite.
„Cred că cel mai bine pentru Republica Moldova şi, mai ales, real este să devină membră a UE. Atunci nu vom avea graniţă cu România şi nici cu celelalte state ale UE. Ne vom întâlni cu România în UE”, a subliniat Maia Sandu, citată de Ziarul Naţional de la Chişinău.
Unirea cu România, un scenariu de rezervă pentru Moldova
Vicepremierul Republicii Moldova, Eugen Osmochescu, s-a exprimat în urmă cu câteva zile cu privire la condițiile în care autoritățile de la Chișinău văd posibilă unirea cu țara noastră. Reunificarea ar putea avea loc doar în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană nu s-ar întâmpla până la finalul anului 2028, spune oficialul moldovean. „Trebuie să transmitem un semnal populației.
Nu suntem la fel de rezistenți ca ucrainenii. Nu avem industrie militară, nu avem producție militară, nu avem o armată comparabilă ”, a afirmat Osmochescu, făcând referire la presiunile și operațiunile hibride ale Rusiei, menite să reducă sprijinul public pentru integrarea țării în UE. Dacă procesul de aderare la UE intră în impas, Moldova ia în calcul varianta de a face unirea cu România, a explicat oficialul de la Chișinău.
„Va exista un preț. Acesta va trebui suportat de România și de UE. Dar costul nu ar fi la fel de mare ca cel înregistrat în cazul fostelor Germanii [de Est și de Vest] atunci când s-au reunificat”, a spus vicepremierul.
Cum se vede de la București unirea cu Republica Moldova
Parlamentul României a adoptat încă din martie 2018 o Declarație prin care recunoaște ca deplin legitimă dorinţa acelor cetăţeni ai Republicii Moldova care susţin unificarea celor două state.
„Aceasta reprezintă continuarea firească în procesul de dezvoltare şi afirmare a naţiunii române”, se spune în documentul oficial. „România şi cetăţenii ei sunt şi vor fi întotdeauna pregătiţi să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetăţenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinţei suverane a acestora”, se arată în documentul adoptat de Senatul și Camera Deputaților de la București în ședință solemnă.
Întrebat recent despre declarațiile președintei Maia Sandu, privind unirea cu România, președintele Nicușor Dan, a reamintit că România este pregătită pentru unirea cu Republica Moldova, însă numai „dacă voința vine din partea cetățenilor moldoveni”. „Din partea României cred că nu s-a schimbat nimic față de votul în unanimitate al Parlamentului din 2018 care a spus că România este pregătită în orice moment în care cetățenii din Republica Moldova o vor dori”, a spus liderul de la Cotroceni.
Fii primul care comentează